Socio – Economică

Parcul Natural Lunca Mureșului este localizat pe suprafața a 13 unități administrativ-teritoriale (UAT) – 8 din județul Arad ( Nădlac, Șeitin, Semlac, Secusigiu, Pecica, Felnac, Zădăreni, Arad) și 5 din județul Timiș( Sânnicolau Mare, Cenad, Saravale, Sânpetru Mare, Periam).

 

Municipiul Arad

Municipiul Arad este situat în partea de sud-vest a judeţului cu același nume și este unul dintre marile orașe ce constituie axa urbană a Câmpiei de Vest. Este unul dintre cele mai mari noduri de circulaţie ale ţării, atribut completat cu un terminal cargo pentru încurajarea și fluidizarea traficului de mărfuri pe rute aeriene interne și internaţionale. Teritoriul administrativ al municipiului are o suprafaţă de 300,89 km2 și se desfășoară în câmpia aluvionară a Mureșului. Vatra orașului s-a dezvoltat în mare parte pe malul drept al Mureșului, dar din motive de ordin strategic, în marea buclă, respectiv în meandrul râului, s-a construit cetatea Aradului, cetate ce a constituit puntea de legătură și gravitare a așezărilor Gai, Bujacu Mare, Aradu Nou, Grădiște, Micălaca și Sânnicolau Mic, azi cartiere ale orașului. Populaţia municipiului număra la ultimul recensământ (2011) 159074 locuitori.

 

Zădăreni

Comuna Zădăreni este situată în nordul Câmpiei Vingăi, pe valea Mureșului, și are o suprafața de 2145 ha. Din punct de vedere administrativ, comuna este alcătuita din două sate: Zădăreni – sat reședință de comună, situat la o distanță de 8 km față de municipiul Arad și respectiv satul Bodrogu Nou. Populația comunei este de aproximativ 2650 locuitori din care 97% sunt romani, 3,0% alte naționalități. Economia comunei cunoaște în prezent o dinamica puternică, cu creșteri importante semnalate în toate sectoarele de activitate. Sectoarele economice secundar și terțiar dețin ponderi importante în spectrul economic al comunei. Dintre resursele exploatabile ale comunei amintim aici rezervele de hidrocarburi.

 

Felnac

Comuna Felnac se află situată în Câmpia Vingăi, pe stânga Văii Mureșului și are o suprafaţă de 5120 ha. Satele care intră în componenţa comunei sunt: Felnac – sat reședinţă de comună și Călugăreni. Satul Felnac este situat la o distanţă de 20 km faţă de municipiul Arad iar localitatea Călugăreni la 15 km. Populaţia comunei număra la ultimul recensământ 3078 locuitori din care 87,3% erau români, 1,9% maghiari, 5% rromi, 0,6% germani, 0,1% slovaci, 0,5% ucraineni, 4,3% sârbi și 0,3% alte naţionalităţi și populaţie nedeclarată. Economia comunei este una predominant agrară, o însemnată pondere fiind reprezentată de cultura plantelor.

 

Pecica

Situat la o distanţă de 25 km faţă de municipiul Arad, orașul Pecica și-a făcut apariţia în rețeaua urbană a României în anul 2004. Pecica (se pronunță în două silabe: peč-ca; în maghiară Pécska. Cu o suprafață de 237.17 km², teritoriul administrativ al orașului se întinde în vestul Câmpiei Aradului, orașul administrând și localităţile rurale Turnu, Sederhat și Bodrogu Vechi. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Pecica se ridică la 12.762 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 13.024 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (57,68%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (25,98%) și romi (7,8%). Pentru 7,21% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Deși economia orașului este una predominant agrară, în ultima perioadă sectorul economic secundar și terţiar au avut revoluţii ascendente. Alături de agricultură, industria petrolului și a gazelor naturale este bine reprezentată aici. Deschiderea punctului de frontieră de la Turnu și punerea în valoare pentru viitor a zăcămintelor de ape termale ar putea fi atuurile cele mai importante pentru dezvoltarea economică a orașului.

 

Secusigiu

Situată la o distanţă de 31 km faţă de municipiul Arad, comuna Secusigiu se află situată în partea de nordvest a Câmpiei Vingăi și se întinde pe o suprafaţă de 17202 ha. În componenţa comunei intră patru localități: Secusigiu, reședinţă de comună, precum și satele Munar, Satu Mare și Sânpetru German. Populaţia comunei număra la ultimul recensământ 5838 locuitori. Din punct de vedere etnic, populaţia avea următoarea structură: 82,4% români, 7,0% maghiari, 5,0% rromi, 1,4% germani, 3,6% ucraineni și 0,6% alte naţionalităţi și populaţie nedeclarată. Economia comunei este axată pe agricultură, în special pe culturile de grâu, porumb, floarea soarelui, orz, sfeclă de zahăr, cultura tomatelor, a pepenelui verde și galben. Sectorul economic secundar este reprezentat de industria confecţiilor, respectiv de o secţie de tricotaje care oferă locuri de muncă în general pentru femei.

 

Nădlac

Situat în partea de vest a judeţului Arad, la 50 km faţă de reședinţa de judeţ, la graniţa de vest a României, orașul Nădlac constituie principala poartă rutieră de intrare în ţară dinspre Europa occidentală. Orașul are un teritoriu administrativ în suprafaţă de 132,5 kmp și avea o populaţie ce număra la ultimul recensământ 7398 locuitori, din care aproximativ o jumătate este de origine slovacă, ceea ce face din Nădlac cea mai mare comunitate slovacă de pe teritoriul României. Imigranții slovaci au venit la Nădlac din regiunile ungurești Tótkomlós, Békéscsaba și Szarvas, începând cu anul 1802. Din punct de vedere etnic, populaţia avea următoarea structură: 45,4% români, 3,2% maghiari, 2,7% rromi, 0,7% germani, 47,2% slovaci, 0,6% ucrainieni, 0,2% sârbi și 0,3% alte naţionalităţi și populaţie nedeclarată. Deși economia orașului este una predominant agrară, în ultima perioadă sectorul economic secundar și terţiar au avut evoluţii ascendente.

 

Șeitin

Comuna Șeitin este situată în sud-vestul Câmpiei Aradului, în lunca Mureșului și se întinde pe o suprafaţă de cca. 6680 ha și este formată din satul cu același nume, sat situat la o distanţă de 47 km faţă de municipiul Arad. Populaţia comunei număra la ultimul recensământ 2996 de locuitori. Din punct de vedere etnic, populaţia avea următoarea structură: 93,7% români, 0,9% maghiari, 3,9% rromi, 0,7% slovaci, 0,5% ucraineni și 0,3% alte naţionalităţi și populaţie nedeclarată. Economia comunei este predominant agrară, comuna fiind cunoscută în regiune ca un important bazin cerealier și legumicol. Producţiile bune obţinute susţin sectorul zootehnic, sector agricol specializat în creșterea porcilor și bovinelor. De-a lungul timpului, principala ocupaţie a locuitorilor comunei a fost cultivarea pământului şi creşterea animalelor care au asigurat locuitorilor o îndestulătoare bază de subzistenţă. Se cultivă în principal porumb şi grâu, dar şi orz, ovăz, secară, sfeclă de zahăr şi unele plante tehnice.

 

Semlac

Comuna Semlac este situată în sud-vestul Câmpiei Aradului, în lunca largă a Mureșului și are o suprafaţă de 8517 ha. Administrativ, comuna Semlac are în componenţă satul cu același nume, sat situat la o distanţă de 37 km faţă de municipiul Arad. Populaţia comunei număra la ultimul recensământ 3787 locuitori din care 80,8% erau români, 3,6% maghiari, 9,6% rromi, 3,6% germani, 1,1% slovaci, 0,7% ucraineni și 0,6% alte naţionalităţi și populaţie nedeclarată. Economia comunei este predominant agrară, comuna fiind cunoscută în regiune ca un important bazin cerealier și legumicol. Producţiile bune obţinute susţin sectorul zootehnic, sector agricol specializat în creșterea porcilor și bovinelor.

 

Periam

Periam este o comună în județul Timiș, Banat, România amplasată la intersecţia Dj 682 Beba Veche –Arad cu Dj 692 Timişoara – Dn6, la 45 km de Arad, 50 Km de Timişoara. Comuna Periam este formată din satul Periam din care face parte și zona de agrement Periam Port, care se află pe malul râului Mureș, la 3 km de Periam. Teritoriul administrativ al comunei cuprinde o suprafaţă de 6447,28 ha, din care 4701,30 arabil. Intravilanul localităţilor este de 380,18 ha în Periam şi 9,88 ha în Periam Port, deservind un număr de 1610 locuinţe permanente cu 1442 gospodării. Este și un important nod de cale ferată, având acces la Timişoara, Arad, Sânnicolau Mare şi Lovrin. La ultimul recensământ efectuat în anul 2011, populaţia Periamului era de 4505 locuitori.

 

Sânpetru Mare

Situată în partea de nord-vest a judeţului Timiş, pe DJ 682, localitatea Sânpetru Mare, reşedinţa comunei cu acelaşi nume, se află la o distanţă de 55,5 km de municipiul Timişoara şi 14,0 km de Sânnicolau Mare, oraşul cel mai apropiat. În componenţa acestui teritoriu administrativ se regăsesc localităţile Sânpetru Mare și Igriş. Arealul comunei este amplasat în Câmpia Mureş-Aranca, aceasta reprezentând extremitatea nord-vestică a câmpiei joase din cadrul Câmpiei Banatului. Comuna Sânpetru Mare se întinde pe o suprafaţă de 10159 ha, din care intravilan 656 ha si extravilan 9503 ha. Conform ultimului recensământ, populația comunei Sânpetru Mare se ridică la 3.145 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (67,34%). Principalele minorități sunt cele de romi (13,48%) și sârbi (12,72%). Pentru 4,74% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.

 

Saravale

Comuna Saravale este situată în vestul judeţului Timiş, la 8 km est de oraşul Sânnicolau Mare, pe drumul judeţean DJ692 Periam – Sânnicolau Mare. Se învecinează la nord cu Igriş, la est cu Sânpetru Mare, la sud cu Lovrin, la sud-vest cu Tomnatic şi la vest cu Sânnicolau Mare.
Conform datelor recensământului din 2011, Saravale are 2.479 locuitori, din care 1.699 români (68,5%), 533 romi (21,5%), 17 maghiari, 9 ucraineni, 8 germani, 202 de alte etnii (marea majoritate sârbi) şi 11 cu etnie nedeclarată. Per ansamblu, între 2002 şi 2011 populaţia a scăzut cu 2,4%.

 

Sânnicolau Mare

Localitatea Sânnicolau Mare este cel mai vestic oraş al României şi al judeţului Timiş, fiind şi al treilea oraş ca mărime, după Timişoara şi Lugoj. Este atestat documentar în anul 1247, în ,, Diplomele privilegiate regale” iar în anul 2007 împlineşte 760 de ani de existenţă documentară, dar existenţa lui, vine din timpuri mult mai vechi. Este un oraş de graniţă, având 6 km de frontieră cu Republica Ungaria, pe cursul neregularizat al râului Mureş.
Hotarul oraşului se învecinează la est cu hotarul comunei Saravale la 7 km, la sud cu hotarul comunei Tomnatic la 12 km distanţă, în sud-vest cu hotarul satului Nerău (comuna Teremia Mare) la 13 km distanţă, în vest la 12 km distanţă cu hotarul comunei Dudeştii Vechi, iar la nord- vest la 6 km distanţă cu hotarul comunei Cenad. În linie dreaptă, localitatea se află la 5 km de graniţă cu Ungaria, la 26 Km de Serbia şi la 35 km de Triplex Confinium, borna de frontieră care marchează graniţa în trei direcţii a celor trei state: România, Ungaria şi Serbia.
Teritoriul localităţii se întinde pe o suprafaţă de 13.635 ha din care intravilan 918 ha, 420 ha suprafaţă construibilă cu un număr de 3253 gospodării ce deţin teren agricol, iar terenul pentru agricultură, fiind de 10.696 ha.

 

Cenad

Cenad este o localitate în județul Timiș, Banat, România, reședința comunei cu același nume. Cenadul este situat în Câmpia Banatului, la nord de oraşul Sânnicolau Mare, pe malul stâng al râului Mureş și acoperă o suprafață de 10 251,73 ha. Conform datelor ultimului recensământ, populația comunei Cenad se ridică la 4.207 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (63,39%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (12,36%), romi (12,34%) și sârbi (6,39%). Pentru 4,3% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.

Secțiune realizată în cadrul proiectului cod SMIS 152067: „Implementarea de măsuri active de  conservare, din Planul de management aprobat, pe teritoriul Parcului Natural Lunca Mureșului și a ariilor protejate conexe”

 

Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regionala prin Programul Operațional Infrastructura Mare 2014-2020, Axa prioritară 4 „Protecţia mediului prin măsuri de conservare a biodiversităţii, monitorizarea calităţii aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric”

 

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

 

Pentru informații detaliate despre celelate programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro.